Caro cumpare-nipote,
a Napule stoce facenn’ la vita de lu signore..paghe sempre IO ! La sera me ne vac’ a lu tabarin e me n’esco quanno chiote.
Giovedì per esempio, me ne so’ jute a lu festivallo de Tanghe. La serata, ca custava quinnece cucozze a la capoccia, stav’ organizzata dint’ all’Otel Parchèr, che una cosa tene bella, e fresca e pannorammica: ‘a terrazza…e ‘nfatti s'abballava a lu piane terra, dint’a ‘na sala caura caura !
Prima ‘ncera state lu cuncierto cu’ ddo’ chitarre, lu cuntrabbasse, la viola e lu flaut’, ma chillo pe'trasverso, no chillo de canna zufolotto, e picciò agge capito che nun erane l’Intillimani, ma gli Kuinè. La cantanta, ‘a verità, tenia ‘na vocia bella assà, e ‘nce so piaciute pure tutte li strumenti ca’ sunavane ‘nsiema. Sule nun agge capito picchè a mità de li canzune n’asceveno mmiezo cristian' abbracciat' a ddoje a ddoje ca' faciano finta d'abballà lu tanghe. Avian’a essere l’atturi de lu cabaretto…Però accusì, puro ca ‘nce scappava a ridere, nun putevam’ ridere, picchè la cantanta stava cantando (bell’ assà) e pareva brutto !
Po’ è accumenciata la serata danzanta...e pigghiammece ‘nu spumantine, so detto’ a la fidanzata mia, crepi l’avarizzia ! Però accussì ne so partute li prime belli sorde: 12 ccuzze, 6 pe’ bicchiere !!
Tutte le feneste stevan’ chiose e l’aria accundizionante era bassa bassa, accussì sudavano tutte. Agge viste tre signure cu la cammisa ianca trasparenta tuttazzeccata a lu piette ‘ca pareva 'nu firm ammericano cu le fimmene cu la magghietta abbagnata ca fanno le zuzzarie brutte, solo che erano uommene…però, te l'aggia dicere, erano brutti l’istesso !
Doppe ‘na mezoretta nun se riusciva a ballà cchiù, picchè lu pavimento cu' la cundenza s'era cumbinato 'na chiavica, tutt’azzeccuso. Ma, ‘a la verità, nun era proprie tutto tutt’ azzecuse azzeccuse, li lastrune ianche erano bagnat’, 'gnorsì, e sciuliosi assà ! Accussì te s’azzeccavano li scarpe da ogni parte, però appena appujavi la zampa ‘ncoppa a li lastrune ianchi...zacchete, e sciuliavi !
‘nc’è sciuliata pura la bravabballerina, Cotica, ca se stava scassann’ li cosce.
Picciò 'nce simmo fermat' e ‘nce simmo pigghiate ‘na veppeta fresca, caca cola co l’addore de rum (picché sulo l’addore ‘nci avevano mise !)…e ce ne so partite altre 24 cucozze, 12 a capoccia !
E dice: allora cagnammo sala, ca’ forse chell’ata è accundizionante megghio ! ‘Nce simmo trasferiti a lu “Doppolavoro”. Si, picchè l’antra sala, svacantata da li seggie ca’ ‘nge stevano, era tale e quale a lu doppolavoro ferroviario. ‘Nge stevano pure li fili de le casse lasciati pe’ terra da parte a parte, mmiezo a ‘ndo se ballava. E, caro cumpare-nipote, pe’ terra accà nun se sciuliava..picchè pe terra, accà, ‘nge steva la Mochetta ! Eh, si, la mochetta de pilo…sìne, lu tappito piluso che s’azzecca ‘nterra ! Dice: nun se pote abballa lu tanghe ‘ncoppa a la mochetta ? Se pote, se pote…l’organizzatore -cirivello fino !- ha pinzato: si se pote giocà lu tennìs ‘ngoppa a l’evera, se pote pure abballa lu tanghe ‘ngoppa a la mochetta. Dice: ma la scarpa nun sciulia ? risponno: mediamente ! che vene a dicere mediamente ? E’ che la parte davanti de la scarpa sciulia assà, pirò lu tacco te s’ampigghia dint’ a lu pilu de lu tappete, e te mantene. Accussì o vai a musso ‘nterra picchè si sciuliato troppassà, o vai a culo ‘nterra picchè s’è ‘ncastrate lu tacco, ma mediamente sì stabbile !! Sì capite la finezza statistica ??!!??
Viste lu caviro, e li 66 cucozze ca n’eranano già partute, avimmo cercato ‘nu bicchiere d’acqua ca’ stevemo schiattanno pe’ la sete…però, miraculo, l’acqua, l’unica cosa aggratiss, era fernuta…e allora caccia n’antri 5 cucuzze a capa, totale 10 cucozze, pe’ li due succhi di frutta..ca’ a la putia d’Annuccia cu’ dieci cucozze ne pigghiammo cinche litre, Sulo c' Annuccia steva chiosa e nui tenivomo sete, tutte surate comme stevamo.
Accussì fanne 76 cucozze che aggio cacciato pè stà a lu caviro, guardà ll’uommene cu le cammise abbagnate azziccate ‘ncuollo, e li cabarettisti ca faciano finta d'abballà lu tanghe. Meno male però ca’ ‘nge stevano due ballerini veri, e bravi assà, Moreno e Cotica, e pure l’orchestra sunava ca’ ‘nce vuleva la mano de ddio, ca’ almeno chelli doi ore, ‘nce simmo spassati e arricriati.
Picciò, caro cumpare nipote, manname le cucozze, ca’ nun tenghe manco li sorde pe pagà lu scrivane secretario quappresente ca’ m’ha scritte l’immeil qua prisente metesima istissa !!
P.S.
Nisi sutores nolite semenzellas fatigare
da: http://oblivion.blog.excite.it
